Anglia și Țara Galilor le interzic minorilor să se căsătorească, chiar și cu acordul părinților

Majorarea vârstei minime pentru căsătorie de la 16 la 18 ani a intrat în vigoare luni în Anglia şi Ţara Galilor, prin aplicarea unei legi votate anul trecut în scopul de a proteja minorii în faţa căsătoriilor forţate, informează Digi24.

Chiar şi cu consimţământul părinţilor, este interzis de acum încolo ca un minor să se căsătorească sau să-şi oficializeze relaţia printr-o uniune civilă, iar acest lucru este valabil şi pentru ceremoniile strict religioase sau "tradiţionale", care nu au valoare legală. Legea îi protejează de asemenea pe minorii britanici sau cei care locuiesc în Anglia sau în Ţara Galilor care au fost căsătoriţi în străinătate. Până acum, căsătoria era autorizată începând cu vârsta de 16 ani, cu condiţia ca minorii să dispună de o autorizaţie parentală. Chiar dacă este dificil să fie evaluată amploarea fenomenului, multe uniuni ce implicau copii fiind ascunse, 118 cazuri de minori au ajuns în 2021 în faţa Unităţii asupra căsătoriilor forţate, însărcinată să consilieze şi să ajute persoanele victime ale acestor uniuni constrângătoare. Fetele sunt principalele victime.

Potrivit Ministerului Justiţiei din Regatul Unit, 119 fete sub 18 ani au fost căsătorite cu forţa în 2018 în Anglia şi Ţara Galilor, în timpul ce numărul de băieţi căsătoriţi astfel a fost de 28. "Această lege îi va proteja mai bine pe tinerii vulnerabili, acţionând împotriva căsătoriilor forţate din societatea noastră", şi-a exprimat satisfacţia ministrul britanic al justiţiei, Dominic Raab.

Sintagma „limba moldovenească” ar putea fi înlocuită cu „limba română” în Constituția R. Moldova

Parlamentari ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) din parlamentul de la Chișinău au înregistrat în legislativ un proiect de lege ce prevede ca în textele legilor Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie, sintagma „limba moldovenească” să fie substituită cu „limba română”, transmite Moldpres, citat de Digi24.

Respectivul proiect de lege, destinat să corecteze o „nedreptate istorică”, urmează să implementeze decizia din 2013 a Curţii Constituţionale, care a decis că textul Declaraţiei de Independenţă primează în faţa Constituţiei. În Declaraţia de Independenţă, limba de stat este limba română. Potrivit documentului, care urmează să fie examinat în comisiile parlamentare, sintagmele „limba de stat”, „limba oficială” şi „limba maternă”, la orice formă gramaticală, vor fi înlocuite cu „limba română”, la forma gramaticală corespunzătoare.

În proiect este prevăzut că Agenţia Resurse Informaţionale Juridice va asigura în sistemul informaţional „Registrul de stat al actelor juridice” operarea modificărilor referitoare la limba de stat în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţia Republicii Moldova. De asemenea, în Codul muncii şi în Hotărârea Parlamentului cu privire la zilele comemorative, zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă în Republica Moldova, sintagma „limba noastră” urmează a fi înlocuită cu „limba română”.

Cei mai bogați oameni din lume nu sunt și cei mai deștepți, arată un studiu

Bogații lumii ar putea fi, în realitate, mai puțin inteligenți decât cei care nu câștigă la fel de mulți bani, potrivit unei cercetări publicate în European Sociological Review, citate de Digi24.

Faptul că o persoană câștigă un salariu foarte mare nu înseamnă neapărat că este mai inteligentă decât cineva care câștigă mai puțini bani, arată un studiu recent. Mai mult, unii dintre cei mai bogați oameni ar avea un scor mai mic la abilitățile cognitive decât persoanele cu venituri mai mici.

Cercetătorii studiului susțin că aceste „incapacități cognitive” pe care le au mulți dintre oamenii cu venituri mari arată că ei ajung la cele mai înalte trepte de salarizare mai degrabă datorită resurselor disponibile ale familiei, sau datorită norocului în carieră, decât a faptului că sunt inteligenți.

Studiul arată că inteligența nu crește în același timp cu succesul sau cu veniturile. Asta nu înseamnă că a fi inteligent sau a studia din greu nu contează deloc în ceea ce privește cât câștigi. Joacă un rol, însă în ce privește nivelurile de salarizare de vârf, intră în joc alți factori mult mai semnificativi, precum mediul socioeconomic, cultura, trăsăturile de personalitate și norocul.

De asemenea, studiul a constatat că prestigiul locului de muncă nu crește odată cu capacitatea cognitivă în profesii precum medicina, avocatura sau mediul școlar. Prestigiul nu pare direct legat de venituri mai mari, arată cercetătorii.